Cuvinte cheie
legal ontology
paradise
natural person
norm
legal person
polis
positivism
representation norme
ontologie juridique
le paradis
la personne physique
la personne juridique
polis
le positivisme
règle algorithmique
représentation normă
ontologie juridică
paradis
persoană fizică
persoană juridică
polis
pozitivism
regulă algoritmică
reprezentare
stat
Rezumat
Curentul juridic dominant astăzi este pozitivismul, indiferent dacă privim la sistemul intern sau la cel european. Aproape orice analiză tehnică e focalizată pe litera legii, efect al unui efort normativ centralizat. Pozitivismul se impune divizat într-unul structural, care privește substanța reglementară (legea), complinit de pozitivismul analitic, înțeles ca discurs explicativ al normei date. Ambiția a fost să datăm pozitivismul în forma sa incipientă, lăsând în urmă prejudecata curentă că el s-ar fi născut în secolul al XIX-lea, în urma travaliului scientist de explicare a societății. Dacă aruncăm însă o privire asupra pildelor evanghelice juridice, putem avea surpriza să vedem că pozitivismul apare anonim odată cu legiferarea politică, fixând câțiva precursori ai dreptului modern: persoana, egalitatea în fața legii și conceptul reprezentării juridice. Odată prezent politic, pozitivismul structural se constituie într-o ontologie juridică, oarecum paradoxală și contraintuitivă, dar perfect explicabilă, având ca ultimă misiune ștergerea oricărei urme de jusnaturalism păgân.
Referințe
AMSELEK P., Ontologie du droit et logique deontique, online: https://www.paul-amselek.com/textes/ontologie.pdf.
ARISTOTEL, Etica nicomahică, ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1988, traducere de Stella Petecel.
AVEZ P., Chaos, cosmos et eleutheria : la liberté sous la menace de l’errance. L’envers de la liberté, Éditions de la Sorbonne, Paris, 2017, online: https://doi.org/10.4000/books.psorbonne.14202.
BENJAMIN W., Iluminări, ed. Idea Design & Print, Cluj, 2002.
CORNEA A., Notă introductivă la traducerea proprie din Platon, Republica, ed. Humanitas, București, 2022, vol. III.
DUȘE C.I., Imperiul Roman și creștinismul în secolul I, ed. Presa Universitară Clujeană, Cluj, 2023.
EISENBERG J., O istorie a evreilor, ed. Humanitas, București, 2006.
HUMBERT M., Droit et religion dans la Rome antique. Mélanges offert à Felix Wubbe, Freiburg, 1993.
JACZYNOWSKA M., Une religion de la loyauté au début de l’Empire romain. Dialogues d’histoire ancienne, vol. 15, no 2, 1989, p. 160. online: https://doi.org/10.3406/dha.1989.1850.
KELSEN H., Dieu et l ’État, Droits 2021/1 no 73, online: https://doi.org/10.3917/droit.073.0169.
KÕIV M., Warfare and Polis Formation in the Archaic Peloponnese. Gaia, 28 | 2025, online: https://doi.org/10.4000/14bdf.
LEFÈVRE-NOVARO D., Le processus de formation des poleis en Crète : état de la question et perspectives de recherche. Gaia, 22-23 | 2020, online: https://doi.org/10.4000/gaia.607.
LEGENDRE P., Nomenclator. Sur la question dogmatique en Occident, II, ed. Fayard, Paris, 2006.
LEWIS B., Istoria Orientului Mijlociu, ed. Polirom, Iași, 2014.
LOSSKY V., Introducere în teologia ortodoxă, ed. Sofia, București, 2006.
MOMMSEN Th., Istoria romană, vol. IV, ed. Polirom, Iași, 2009.
MÜLLER C., La (dé)construction de la politeia. Citoyenneté et octroi de privilèges aux étrangers dans les démocraties hellénistiques. Annales. Histoire, Sciences Sociales 2014/3 69e année, online: https://doi.org/10.3917/anna.693.0753.
MUNTEANU E., Lexicologie biblică românească, ed. Humanitas, București, 2008.
MURCIA Th., Le statère trouvé dans la bouche d’un poisson (Matthieu 17, 24-27). Revue Biblique, T. 117-3, 2010.
MUREȘAN V., Comentariu la Etica nicomahică, ed. Humanitas, București, 2007.
NICOLET C., Rome et la conquête du monde méditerranéen, ed. PUF, Paris, 2001.
OPPETIT B., Droit et modernité, ed. PUF, Paris, 1998.
PATURET A., Le religieux et le droit dans l’ancienne rome : artefact prescriptif, taxinomies juridiques et tempéraments au rigor iuris. P. VOISIN, M. DE BÉCHILLON (dir.), Loi des dieux, loi des hommes, Paris, 2017, Kubaba, série Antiquité, Université Panthéon Sorbonne Paris 1, online: https://hal.science/hal-04952631v1.
PELLEGRIN P., L’homme est un animal olitique. J. BRUNSCHWIG, G. Geoffrey LLOYD, P. PELLEGRIN (coord.), Le savoir grec. Dictionnaire critique, ed. Flammarion, Paris, 2021.
PETRE Z., Sacrul și profanul în societatea contemporană. Studii și materiale de istorie modernă, Institutul de istorie Nicolae Iorga, vol. XXIII, București, 2010.
PLEȘU A., Parabolele lui Iisus. Adevărul ca poveste, ed. Humanitas, București, 2012.
RAPAPORT U., Note sur la chronologie des monnaies hérodiennes. Revue numismatique, 6e série - Tome 10, année 1968, online: https://doi.org/10.3406/numi.1968.960.
ROUSSEAU J.J., Du contrat social ou Principes du droit politique, ed. Flammarion, Paris, 1992.
SCHEID J., Politique et religion dans la Rome antique. Quelle place pour la liberté de culte dans une religion d’État ?, online: https://laviedesidees.fr/Politique-et-religion-dans-la-Rome.
SCHIAVONE A., Juristul. A. Giardina (coord.), Omul roman, ed. Polirom, Iași, 2001.
SCHMITT C., Théologie politique, [ed. Gallimard, Paris, 1988.
TAUBES J., Teologia politică a lui Pavel, ed. Tact, Cluj, 2011.
TOMA DIN AQUINO, Summa theologica, ed. Polirom, Iași, 2021. Vol. II.
VASILESCU P., Conceptul juridic – o incursiune în jargonul de-drept. SUBB Iurisprudentia, nr. 4/2024, online: https://doi.org/0.24193/SUBBiur.69(2024).4.13-90.
WU Tzung-Mou, « Personne » en droit civil français : 1804-1914, Ecole des Hautes Etudes en Sciences Sociales & Università degli Studi Roma Tre, teză de doctorat, nepublicată, 2011.
TAceastă lucrare este licențiată în temeiul Creative Commons Attribution-NonCommercial-NoDerivatives 4.0 International License.
Copyright (c) 2026 Paul Vasilescu