Alegerile prezidențiale din România (2024): o potențială breşă pentru provocări și pericole ale utilizării inteligenței artificiale în viitoarele procese electorale

Rezumat

Caracteristica inseparabilă a dreptului democratic de vot o constituie faptul că acesta se exercită în mod liber, adică lipsit de influențe ilegale. Deși inteligența artificială este mai puțin reglementată din punct de vedere juridic, utilizarea sa extinsă în campaniile online poate amplifica efectele dezinformării și ale manipulării opiniei publice, ridicând noi provocări. Anularea rezultatului alegerilor prezidențiale din România (2024) este fără precedent: în cei 33 de ani de existență ai Curții Constituționale nu a avut loc niciodată un asemenea eveniment. Hotărârea Curții a rămas de atunci în centrul unor dezbateri politice și profesionale aprinse, întrucât anularea alegerilor – mai ales a întregului proces electoral – poate fi justificată doar în circumstanțe excepționale, iar caracterul său de ultima ratio nu poate fi ignorat. Anularea rezultatelor electorale din cauza unor nereguli minore, care nu au influențat în mod substanțial rezultatul, poate face procesul electoral mai vulnerabil, poate submina încrederea în căile de atac sau în autoritatea profesională a organului decident. Cetățenii trebuie să fie siguri că votul exprimat de ei este definitiv.