Mandat european de arestare. Motivul opţional de refuz vizând săvârşirea infracţiunii pe teritoriul României. Criterii şi repere în funcţie de care instanţa se pronunţă asupra executării
DOI:
https://doi.org/10.24193/CDP.2020.3.7Cuvinte cheie:
mandat european de arestare, refuz facultativ de executareRezumat
Autoritatea judiciară competentă din România poate refuza executarea mandatului european de arestare, dacă acesta a fost emis (în cursul urmăririi) pentru infracţiuni care, potrivit legii penale române, sunt săvârşite pe teritoriul României. Totuşi, incidenţa unui motiv opţional de refuz nu împiedică prin ea însăşi executarea. Trebuie să se examineze toate împrejurările cauzei.
Sintagmei „împrejurări ale cauzei” i se circumscriu diverse criterii în funcţie de care instanţa se pronunţă asupra executării mandatului european de arestare. Un astfel de criteriu este locul unde urmărirea are un mai bun aport la soluţionarea raportului juridic penal de conflict în integralitatea lui şi unde principiul aflării adevărului este mai bine respectat. Acest loc se poate situa în statul solicitant, când se dispune executarea, sau în statul solicitat, când se refuză executarea.
Dacă urmărirea se efectuează în ambele state, alegerea trebuie să se facă în funcţie de repere precum: sta tul în care există o mai mare siguranţă că întreaga activitate infracţională va fi cercetată; statul în care urmărirea este într-un stadiu mai avansat; statul în care probele se administrează mai uşor.