Aplicarea principiului legalităţii în contextul dezvoltării, la nivelul UE, a cooperării judiciare în materie penală

Rezumat

Prin prezentul articol ne propunem să analizăm dacă, şi în ce măsură, principiul legalităţii ar putea fi încălcat în cadrul procedurilor de cooperare judiciară în materie penală, având în vedere dezvoltarea instrumentelor din această materie la nivelul UE.

Studiul începe cu o analiză a legăturii dintre condiţia dublei incriminări şi principiul legalităţii pentru a stabili dacă eliminarea acesteia în cadrul procedurilor de cooperare judiciară dintre statele membre este sau nu contrară principiului ante-menţionat. În opinia noastră, dubla incriminare nu este o expresie a principiului nullum crimen, nulla poena sine lege, condiţia găsindu-şi aplicabilitate în procedura extrădării doar ca urmare a faptului că statele de executare nu apreciază ca fiind justificată cooperarea în acele situaţii în care legislaţia lor naţională nu incriminează conduita descrisă în cererea de extrădare – comiterea unei asemenea fapte nu este considerată a fi un motiv suficient de întemeiat sau de rezonabil pentru ca statul solicitat să fie dispus să extrădeze persoana în cauză. Totodată, odată cu dezvoltarea principiului aut dedere, aut judicare, statul solicitat nu ar putea să îşi îndeplinească obligaţia de judecare a unei fapte care potrivit legislaţiei sale nu este infracţiune. Prin urmare, renunţarea la condiţia dublei incriminări nu încalcă prin ea însăşi principiul legalităţii incriminării, care încearcă să apere persoana împotriva unei sancţionări penale injuste.

Dezvoltarea cooperării judiciare în materie penală aduce, însă, în prim-plan problema conflictelor pozitive de competenţă. Deşi aceste conflicte nu sunt o noutate pe plan internaţional, problemele pe care le ridică au devenit mai vizibile odată cu intervenţia sporită a legiuitorului european şi cu cooperarea din ce în ce mai intensificată a statelor membre în această materie: întrebuinţarea tot mai frecventă a procedurilor de cooperare judiciară în materie penală a condus la creşterea numărului de persoane care se confruntă cu aplicarea mai multor legislaţii ce abordează şi incriminează sau sancţionează conduita lor în maniere complet diferite. Prin prezentul articol încercăm să argumentăm de ce şi în ce manieră aceste conflicte pozitive de competenţă ar putea conduce la o încălcare a principiului legalităţii (cu precădere, dimensiunea de previzibilitate a acestuia) şi încercăm să propunem o soluţionare a lor, la nivel unional.