Probleme legate de măsurile asigurătorii în materia infracțiunilor de evaziune fiscală

Autori

  • Cristian Valentin Ștefan Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Târgu Mureş

DOI:

https://doi.org/10.24193/CDP.2023.3.3

Cuvinte cheie:

infracțiuni de evaziune fiscală, măsuri asigurătorii

Rezumat

Ca regulă, măsurile asigurătorii sunt facultative, iar demersul de luare a lor parcurge trei etape: identificarea unuia dintre scopurile prevăzute de lege, efectuarea unui test de necesitate și efectuarea unui test de proporționalitate. Prin excepție, în materia infracțiunilor de evaziune fiscală, măsurile asigurătorii sunt obligatorii. Demersul de luare a măsurilor asigurătorii în materia infracțiunilor de evaziune fiscală parcurge doar două etape:  identificarea unuia dintre scopurile prevăzute de lege și efectuarea unui test de proporționalitate. În acest caz, necesitatea măsurilor asigurătorii este prezumată de lege.

Pe întreg parcursul procesului penal, organul judiciar verifică dacă scopul, necesitatea și proporționalitatea măsurii asigurătorii subzistă sau nu. Dacă scopul sau necesitatea nu mai subzistă, măsura asigurătorie se ridică. Dacă scopul și necesitatea subzistă în continuare, măsura asigurătorie se menține, se extinde sau se restrânge. Deosebirea dintre menținere, extindere și restrângere se realizează pe terenul testului de proporționalitate. În materia infracțiunilor de evaziune fiscală, necesitatea nu se verifică. Ea este prezumată de lege pe întreg parcursul procesului penal.

Măsura asigurătorie pentru recuperarea prejudiciului se leagă nu atât de existența unei cereri de constituire ca parte civilă, cât de existența unui prejudiciu nerecuperat. De aceea, o măsură asigurătorie pentru recuperarea prejudiciului poate fi luată (sau menținută), chiar dacă nu există o cerere de constituire ca parte civilă, în două situații: când măsura asigurătorie se ia (sau se menține) înainte ca persoana vătămată să formuleze o cerere de constituie parte civilă; când prejudiciul se recuperează printr-un alt mecanism decât admiterea acțiunii civile exercitate în procesul penal (e. g. încheierea între inculpat și persoana vătămată a unui act de eșalonare a plății prejudiciului).

Consecința omisiunii organului judiciar de a verifica în termen măsura asigurătorie este încetarea de drept a acesteia.

Descărcări

Publicat

2024-03-01

Număr

Secțiune

Doctrină

Cele mai citite articole ale aceluiași autor(i)

1 2 > >>