Rezumat
Un exemplu relevant pentru reorganizarea și adaptarea relațiilor sociale survenite odată cu evoluția societății și diversificarea nevoilor individuale și colective îl constituie dezvoltarea legislației privind protecția drepturilor consumatorilor la nivelul Uniunii Europene. În acest context, prezenta lucrare analizează fundamentele și evoluția conceptului de „parte mai slabă” și urmărește să evidențieze particularitățile poziției juridice a consumatorului și rațiunile care justifică instituirea unor mecanisme menite să compenseze dezechilibrul existent între acesta și profesionist. Totodată, se examinează evoluția noțiunii de „consumator”, inclusiv prin prisma jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene, analiza ce permite identificarea principalelor criterii utilizate pentru delimitarea sferei de aplicare a protecției consumatorilor și pentru înțelegerea raportului dintre autonomia contractuală și necesitatea protejării părții aflate într-o poziție de inferioritate juridică sau economică.
Odată cu dezvoltarea constantă a societății, noile nevoi ale oamenilor duc la necesitatea de a organiza relațiile existente într-un mod nou. Un exemplu în acest sens este legislația privind protecția drepturilor consumatorilor, care își are originea în anii 1960 și care devine crucială odată cu Tratatul de la Amsterdam, din 1997. Prin aceste norme se asigură realizarea principiilor autonomiei private și egalității părților, care sunt fundamentul progresului economiei de piață și al stabilității civile. Astfel, în acest articol abordăm mai detaliat bazele conceptului de parte mai slabă în lumina acquis-ului Uniunii Europene în materie de protecție a consumatorilor, prezenta lucrare oferind o imagine de ansamblu asupra modului în care noțiunea de consumator s-a dezvoltat inclusiv în jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene.
Referințe
KARSTEN Jens, SINAI Ali, The Action Plan on European Contract Law: Perspectives for the Future of European Contract Law and EC Consumer Law, în Journal of Consumer Policy nr. 26, 2003, pp.159-195.
KINGISEPP Margus, VÄRV Age, The Notion of Consumer in EU Consumer Acquis and the Consumer Rights Directive - a Significant Change of Paradigm?, în Juridica International XVIII/2011, pp. 44-53.
LAKERBAIA Tamar, *The Right of Withdrawal in European Consumer Protection Law*, Journal of Law, nr. 1, Tbilisi, 2014, pp. 75-84.
MICKLITZ Hans V., The Necessity of a New Concept for the Further Development of the Consumer Law in the EU, German Law Journal, Vol. 4, No. 10, 2003, pp.1043-1064.
MILLER Daniel, The Poverty of Morality, în Journal of Consumer Culture nr. 1, 2001, p. 225–243.
SCHILDT Axel, SIEGFRIED Detlef, Youth, Consumption, and Politics in the Age of Radical Change, Oxford / New York, 2006, pp. 1-35.
TRENTMANN Frank, Free Trade Nation. Commerce, Consumption and Civil Society in Modern Britain, Oxford, 2008.
TRENTMANN Frank, The Long History of Contemporary Consumer Society. Chronologies, Practices and Politics in Modern Europe, în Archiv für Sozialgeschichte 49, 2009, p. 107-128.
WADDINGTON Lisa, Reading a Duty to Provide Accessible Pre-Contractual Information for Consumers with Disabilities into EU Consumer Protection Law, Journal of Consumer Policy, Vol. 45, nr. 42, 2022, pp. 307-329.
WARDE Alan, Changing Conceptions of Consumption, în vol. The Changing Consumer. Markets and Meanings, London, 2002, p. 10–24.

TAceastă lucrare este licențiată în temeiul Creative Commons Attribution-NonCommercial-NoDerivatives 4.0 International License.
Copyright (c) 2026 Cristina Pop
