Câteva situaţii particulare privind pluralitatea de infracţiuni în cazul minorilor şi regimul prelungirii ori înlocuirii măsurilor educative
DOI:
https://doi.org/10.24193/CDP.2023.2.6Cuvinte cheie:
minori, concurs, pluralitate de infracțiuni, pluralitate nenumită, procedură simplificatăRezumat
Prezentul articol vizează pluralitatea de infracțiuni în cazul minorilor. Analizând textele de lege din materie și jurisprudența relevantă în materie, vom constata că există multiple probleme pe care regimul pluralității de infracțiuni la minori – fundamental diferit de cel din cazul majorilor – le ridică, atât în practică, cât și teoretic. După cum vom constata, se pot identifica atât situații în care textele pot fi aplicate corespunzător doar pe baza unei interpretări logico-sistematice, situații în care se impune umplerea unor goluri din legislație pe calea interpretării, cât și situații în care, pur și simplu, necorelările legislative duc la rezultate juridice inechitabile, care apreciem că trebuie semnalate. De asemenea, regimul juridic al înlocuirii ori prelungirii măsurilor educative, prin el însuși, ridică anumite probleme care considerăm că merită atenție.
După indicarea unor (foarte) succinte repere teoretice, vom analiza, pe rând, câteva situații care ar putea ridica probleme privind pluralitatea de infracțiuni în cazul minorilor și vom încerca propunerea unor soluții rezonabile și legale în privința lor.