Prolegomene privind stratagemele neloiale în procedurile penale probatorii

Autori

  • Mihail Udroiu Facultatea de Drept, Universitatea din Oradea; Curtea de Apel Oradea
  • Mihai Popa Facultatea de Drept, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca; Baroul Prahova

DOI:

https://doi.org/10.24193/CDP.2023.2.1

Cuvinte cheie:

loialitate probatorie, principiul loialității, stratageme neloiale

Rezumat

Aceste prolegomene urmăresc să pună în lumină bazele unei axiologii emergente conceptualizate să guverneze în mod transcendental motorul epistemic al procesului penal, contribuind pe această cale la construirea unei teorii moderne a probelor și probațiunii. 

Susținem că dreptul probatoriu al procesului penal și principiile sale trebuie fundamentate inter alia de valori precum liceitatea și loialitatea. Astfel fiind, principiul textual al loialității este conceput să securizeze preeminența dreptului în procedurile penale probatorii, mai presus de simpla conformare formală – dar, frauduloasă, vicleană ori înșelătoare, în același timp – cu normele legale aplicabile.

Într-un cadru normativ derutant corelat cu o jurisprudență reticentă, preocupată preponderent de tematica provocării, iar nu de identificarea caracteristicilor generale ale unui tipar de conduită neloială în procedurile probatorii, susținem că unul dintre principalele instrumente menite să promoveze această axiologie rezidă în stabilirea unei distincții riguroase între preeminența dreptului, legalitate și legalism. În atare circumstanțe, încercăm să examinăm în detaliu conceptul de loialitate (probatorie) mai presus de textul normativ care reglementează principiul de drept omonim, pentru a-i augmenta astfel comprehensibilitatea, integrând ulterior un astfel de topic în sfera conceptelor elementare ale filosofiei lui Perelman despre rezonabil și nerezonabil în drept.

În continuare, abordarea taxonomică va pune bazele distincției dintre provocare și stratagemele neloiale, ca principale tipologii de conduite neloiale, iar, subsecvent, între stratagemele neloiale expres, respectiv implicit, prohibite de lege. Astfel, susținem că stratagemele reprezintă un taxon de nivel superior – un hiperonim – ce reunește eludarea procedurii, deturnarea acesteia, manoperele ce conduc la vicierea voinței persoanei audiate, respectiv tertipurile de provocare la proba confesională în afara unei audieri. Fiecare dintre aceste tipologii de stratageme neloiale va fi examinată în detaliu.

Descărcări

Publicat

2023-10-15

Număr

Secțiune

Doctrină