Violenţa sportivă. Incursiune în problematica temeiului juridic şi relevanţa penală a actelor săvârşite în timpul jocului sportiv

Rezumat

Jocurile sportive au devenit o activitate importantă pentru multe comunități, atât din punct de vedere social, cât și cultural, reușind să atingă statutul de fenomen care se manifestă pe mai multe paliere ale societății, precum cel psihologic, financiar sau chiar educațional. Cunoscând o evoluție continuă printre diferitele activități sociale, sporturile au atras cu timpul un număr copios de persoane care și-au găsit, în consecință, o nouă modalitate de a se exprima în mijlocul comunității din care fac parte, incluzând aici atât subiecții care se implică în practicarea efectivă a jocului sportiv, cât și pe cei care, pur și simplu, urmăresc din exterior desfășurarea acestuia. Astfel, sporturile au furnizat membrilor societății un soi de divertisment reciproc, în măsură să-i determine pe aceștia să catalogheze drept ,,normal'', ,,specific'', ,,natural'' sau ,,firesc'' orice materializare a unui risc pentru integritatea fizică care se poate produce în timpul desfășurării jocului, indiferent de circumstanțele de facto ; din acest motiv, dreptul penal, până de curând, a evitat să se folosească de pârghiile specifice pentru a analiza subiectul de față.

Luând în considerare premisa potrivit căreia nicio activitate nu poate deroga întru totul și discreționar de la prevederile legale, articolul își propune să ofere o perspectivă mai corectă din care violența produsă pe durata activităților sportive ar trebui să fie privită. Temeiul legal al acestui gen de violență a fost amplu dezbătut în doctrina penală, furnizându-se mai multe variante prin care s-a încercat fundamentarea unui astfel de comportament în sfera dreptului penal. Mai mult, atât jurisprudența, cât și literatura de specialitate au reclamat dificultăți în încercarea de a diferenția violența care trebuie considerată a fi parte a jocului de cea care poate atrage ingerința dreptului penal. Aceste două aspecte ante-menționate vor reprezenta nucleul prezentului studiu care, după cum se va vedea, militează pentru ceea ce doctrina germană a denumit ,,comportament socialmente adecvat'' ca principal temei justificator al violențelor sportive (noțiune ce va fi inclusă în arealul mai extins al teoriei imputării obiective), respectiv pentru un examen în două etape al unei violențe sportive date, susceptibil să ofere soluții optime problematicii în cauză.