Contestaţia privind durata procesului penal

Rezumat

În încercarea de a evita încălcarea repetată a duratei rezonabile a procesului penal, legiuitorul Codului de procedură penală în vigoare a implementat, pentru prima dată, procedura contestației privind durata procesului penal, care era deja funcțională în materie civilă. Deși nu a fost luată în considerare în primul moment al redactării Codului de procedură penală, această procedură a fost introdusă ulterior, intrând în vigoare, prin urmare, concomitent cu noua reglementare.

Practicile judiciare în materie relevă faptul că procedura a fost folosită de nenumărate ori, reprezentând adesea un mijloc eficient de accelerare a procesului penal, asigurându-se astfel respectarea dreptului justițiabililor de a obține o hotărâre judecătorească într-un termen rezonabil.

Având o reglementare suficient de clară și precisă, instanțele s-au confruntat cu situații care aparent au scăpat de incidența prezentei proceduri, fiind uneori obligate să recurgă la standardele convenționale elaborate în această materie de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

După aproape nouă ani de la intrarea în vigoare a contestației privind durata procesului penal, practica judiciară apare a fi încă neunitară, motiv pentru care, prin intermediul acestui studiu, ne-am propus să aducem câteva lămuriri asupra modului în care prevederile legale ar trebui interpretate și aplicate, inclusiv din perspectiva jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, care a facilitat introducerea acestei proceduri.