Aplicarea legii penale mai favorabile în cazul dispoziţiilor art. 10 din Legea nr. 241/2005, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 55/2021 – o perspectivă asupra condamnărilor definitive

Rezumat

La data de 01.04.2021, a fost publicată Legea nr. 55/2021 privind modificarea Legii nr. 241/2005 prin care s-a dispus modificarea unor dispoziţii din Legea privind prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, în următorul sens:

,,În cazul săvârşirii unei infracţiuni de evaziune fiscală prevăzută la art. 8 şi 9, dacă în cursul urmăririi penale sau al judecăţii, prejudiciul cauzat este acoperit în totalitate şi valoarea acestuia nu depăşeşte 100.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, pedeapsa poate fi aplicată cu amendă.

Dacă prejudiciul cauzat şi recuperat în aceleaşi condiţii este de până la 50.000 de euro, în echivalentul monedei naţionale, se aplică pedeapsa cu amendă”.

O altă modificare a constat în introducerea la art. 10 a alin. (1)² care prevede că „Dispoziţiile prezentului articol se aplică tuturor inculpaţilor chiar dacă aceştia nu au contribuit la prejudiciul prevăzut la alin. (2) şi (3)”

Prin adoptarea acestui act normativ, scopul urmărit de legiuitor prin acordarea beneficiului alternativităţii pedepsei închisorii cu pedeapsa amenzii în situaţia în care prejudiciul este de până în 100.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, respectiv al înlocuirii pedepsei închisorii cu pedepsa amenzii în cazul producerii unui prejudiciu de 50.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, a constat în încurajarea recuperării integrale a prejudiciilor produse prin săvârşirea unor fapte penale, considerându-se că faptele săvârşite care au produs un prejudiciu care nu depăşeşte valorile precizate, nu îndeplinesc un nivel ridicat de periculozitate, spre deosebire de cele al căror prejudiciu creat depăşeşte, după caz, 100.000 de euro sau 500.000 de euro, sume calculate în echivalentul monedei naţionale.

Deşi persoanele condamnate definitiv au susţinut în motivarea unor cereri adresate instanţelor că în situaţia condamnărilor anterioare intrării în vigoare a Legii pentru o infracţiune de evaziune fiscală, având asociat un prejudiciu cel puţin egal cu pragul de 50.000 euro (în echivalent în lei), dar inferior pragului de 100.000 euro şi care a fost integral recuperat în cursul urmăririi penale sau al judecăţii, sunt aplicabile dispoziţiile art. 6 alin. (1) din Codul penal, în sensul că legea nouă prevede o pedeapsă mai uşoară, respectiv, închisoare alternativ cu amenda,  instanţele de judecată au reţinut că Legea nr. 55/2021 ar fi putut reprezenta o lege penală mai favorabilă numai în situaţia în care pedeapsa efectiv aplicată, fie şi închisoare, ar depăşi maximul special prevăzut de legea nouă.

În opinia instanţelor de judecată, acestă ipoteză este, din punct de vedere practic, inaplicabilă, întrucât limitele pedepsei închisorii, prevăzute anterior, nu s-au modificat prin efectul Legii nr. 55/2021, iar sub imperiul legii noi, aplicarea pedepsei amenzii este numai o alternativă, o opţiune pentru instanţa de judecată.

În esenţă, prin cererile formulate în faza de executare, persoanele condamnate definitiv au înţeles nu să critice aplicarea Legii nr. 55/2021, ci lipsa din structura actului normativ a unor dispoziţii tranzitorii, respectiv a unor prevederi care să reglementeze aplicarea prevederilor introduse prin Legea nr. 55/2021 la situatia persoanelor condamnate definitiv.

Evitarea riscului unor situaţii potenţial discriminatorii în practică ar putea fi făcută numai prin intervenţia legiuitorului, prin introducerea unor reguli tranzitorii, aşa cum a recomandat jurisdicţia constituţională în cazurile care implică abordări similare încă din 2011 în baza Deciziei CCR nr. 1483/2011 privind excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 320¹ din Codul de procedură penală (1969)

În lipsa unor norme tranzitorii, având în vedere că prin cererile formulate de persoanele condamnate s-a solicitat aplicarea dispoziţiilor art. 6 Cod penal privind aplicarea legii penale mai favorabile, reţinerea incidenţei unei cauze de nepedepsire introduse prin Legea nr. 55/2021, în cazul unei condamnări definitive la data intrării în vigoare a actului normativ menţionat, ar reprezenta realizarea de către judecător a unei „lex tertia”.