Succinte consideraţii privind implicaţiile adoptării Legii nr. 146/2021 în materia sancţionării pluralităţii de infracţiuni

Rezumat

Legea nr. 146/2021 privind monitorizarea electronică în cadrul unor proceduri judiciare şi execuţional penale a adus câteva modificări ale dispoziţiilor art. 285 din Codul penal, care incriminează evadarea. Cea mai importantă dintre acestea este renunţarea la cumulul aritmetic obligatoriu între pedeapsa pentru evadare şi restul rămas din pedeapsa din executarea căreia condamnatul a evadat. Dacă infracţiunea de evadare se află în stare de recidivă faţă de infracţiunea din a cărei pedeapsă a evadat, modificarea nu produce efecte, tratamentul pentru recidiva postcondamnatorie implicând oricum un cumul aritmetic. Dacă însă este vorba de o pluralitate intermediară, noua reglementare este mai favorabilă, rezultanta urmând a fi calculată potrivit sistemului sancţionator al concursului de infracţiuni. Astfel, în acest caz noua lege va fi aplicabilă, după caz, în baza art. 5 sau 6 C. pen.

Trebuie menţionat însă că se păstrează sistemul de sancţionare bazat pe cumul aritmetic în cazul formelor asimilate evadării, prevăzute de art. 285 alin. (3) lit. a) şi b) -  neprezentarea nejustificată a persoanei condamnate la locul de deţinere, la expirarea perioadei în care s-a aflat legal în stare de libertate, respectiv părăsirea, fără autorizare, de către persoana condamnată, a locului de muncă, aflat în exteriorul locului de deţinere. Aşa fiind, se naşte o întrebare legată de compatibilitatea acestei opţiuni cu principiul egalităţii în faţa legii şi al proporţionalităţii represiunii penale. Într-adevăr, poate părea mai greu de justificat aplicarea unui cumul aritmetic în cazul persoanei care s-a dovedit mai puţin periculoasă şi a beneficiat de o permisiune de ieşire din penitenciar ori de prestarea muncii în exteriorul locului de deţinere, atâta vreme cât, în cazul condamnatului mai periculos, care nu a beneficiat de aceste facilităţi şi evadează din locul de deţinere se aplică cumulul juridic (fiind întrunite condiţiile unei pluralităţi intermediare). Cu toate acestea, credem că soluţia rămâne în marja de apreciere recunoscută legiuitorului, nefiind singura ipoteză în care legiuitorul alege să îl sancţioneze mai sever pe condamnatul care a beneficiat de încredere şi a obţinut unele facilităţi în executarea pedepsei, în raport cu cel care o execută în modalitatea de drept comun.