Cooperarea judiciară în materie penală şi respectarea drepturilor omului. Probleme actuale. Probele electronice

Rezumat

Prin prezenta lucrare ne propunem să realizăm o analiză critică asupra propunerii Comisiei Europene vizând adoptarea unui regulament privind instituirea unui instrument de cooperare judiciară în materie penală menit să permită obţinerea de probe electronice direct de la prestatorii de servicii de comunicaţii electronice care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul Uniunii, chiar şi în condiţiile în aceştia nu au un sediu propriu-zis în vreunul dintre statele membre. Mai concret, regulamentul doreşte să instituie posibilitatea unui organ judiciar dintr-un stat membru de a obţine datele stocate de către un prestator de servicii de comunicaţii electronice (de exemplu, servicii de telefonie prin internet, servicii de mesagerie instantanee şi de e-mail, reţele sociale etc.) fără a fi necesară intervenţia autorităţilor statului membru pe teritoriul căruia, prin ipoteză, respectivul prestator îşi desfăşoară activitatea.

Punctul de plecare l-a constituit declaraţia comună a miniştrilor justiţiei şi afacerilor interne şi a reprezentanţilor instituţiilor Uniunii Europene cu privire la atentatele teroriste din 22 martie 2016 de la Bruxelles, ocazie cu care s-a observat eficienţa scăzută a instrumentelor de cooperare judiciară existente în ceea ce priveşte obţinerea probelor electronice.

Deşi scopul acestui instrument este acela de a obţine date despre diferite activităţi infracţionale într-un timp record, care să permită intervenţia rapidă a autorităţilor judiciare solicitante, mecanismul gândit sub egida Comisiei Europene nu doar că este unul cu totul atipic raportat la formele de cooperare judiciare în materie penală existente la acest moment, dar ridică şi probleme serioase din perspectiva drepturilor fundamentale ale omului.

Prin urmare, prezenta lucrare va cuprinde două părţi: pe de-o parte, vom analiza pilonii pe care se fundamentează sistemul actual de cooperare judiciară europeană în materie penală şi relaţia acestui sistem cu sfera protecţiei drepturilor omului, iar, de pe altă parte, vom trece în revistă, dintr-o perspectivă critică, prevederile propunerii de regulament formulate de Comisia Europeană.