Răspunderea penală a judecătorilor pentru abuz în serviciu
DOI:
https://doi.org/10.24193/CDP.2025.2.1Cuvinte cheie:
răspunderea penală a judecătorilor, independența judecătorului, abuz în serviciu, contrarietate cu legea, atribuții de serviciu prevăzute de lege, act, nedreptate, rea-credință, denegare de dreptate, control judiciar, raportul dintre răspunderea penală și cea disciplinarăRezumat
Răspunderea penală a judecătorului pentru abuz în serviciu constituie fără tăgadă una dintre problemele sensibile ale oricărui sistem juridic. În România, chestiunea ridică probleme particulare, în condițiile în care infracțiunea de abuz în serviciu prezintă o formulare sintetică lipsită de particularități, revenind sarcina doctrinei și jurisprudenței să interpreteze textul de lege într-o manieră cât mai previzibilă pentru a asigura respectarea principiului legalității.Prin prezentul articol vom încerca să evidențiem modalitatea în care principiile independenței judecătorului, al aflării adevărului și cel al legalității procesului penal restrânge domeniul de aplicare a infracțiunii analizate în acest domeniu.
În mod particular, o primă provocare va fi identificarea unui criteriu adecvat pentru înțelegerea și definirea, la nivel obiectiv, a nedreptății conduitei unui judecător, văzută prin prisma cerinței existenței unei contradicții cu legea. Un alt element definitoriu al cercetării este lămurirea elementului subiectiv (reaua-credință).
Nu în ultimul rând, analiza cuprinde și raportul dintre răspunderea penală a magistratului (în special a judecătorului) pentru infracțiunea de abuz în serviciu și răspunderea disciplinară pentru exercitarea funcției cu rea-credință. În acest cadru, este abordată inclusiv problematica autorității de lucru judecat.
