Instituţia renunţării la urmărirea penală. Contribuţii teoretice şi practice privitoare la ultimele reglementări în materie
Cuvinte cheie:
interes public, renunţare la urmărirea penală, urmărire penală, judecătorul de cameră preliminarăRezumat
Potrivit noului Cod de procedură penală, în cazurile şi sub rezerva întrunirii condiţiilor expres prevăzute de Codul de procedură penală, procurorul poate renunţa la urmărirea penală, când constată că nu există un interes public în urmărirea faptei.
Din această perspectivă, potrivit Codului, în cazul infracţiunilor pentru care legea prevede pedeapsa amenzii sau pedeapsa închisorii de cel mult 7 ani, procurorul poate renunţa la urmărirea penală, luând în considerare conţinutul faptei şi împrejurările concrete de săvârşire a faptei, modul şi mijloacele de săvârşire a faptei, scopul urmărit, urmările produse sau care s-ar fi putut produce prin săvârşirea infracţiunii.
În ipotezele în care autorul faptei este cunoscut, la aprecierea interesului public sunt avute în vedere şi persoana suspectului sau a inculpatului, conduita avută anterior săvârşirii infracţiunii, atitudinea suspectului sau inculpatului după săvârşirea infracţiunii şi eforturile depuse pentru înlăturarea sau diminuarea consecinţelor infracţiunii. După consultarea suspectului sau inculpatului, procurorul poate dispune ca acesta să îndeplinească una sau mai multe obligaţii expres prevăzute de lege. În cazul neîndeplinirii cu rea-credinţă obligaţiile în termenul prevăzut, procurorul va dispune revocarea ordonanţei.
