Unele considerații privind delegarea organelor judiciare

Rezumat

În practica judiciară se constată o expansiune a mecanismului delegării, cu predilecție în faza de urmărire penală, în acele cauze în care procurorul efectuează personal urmărirea penală. Prin prezentul articol propunem o analiză teoretică și practică a actualei reglementări dedicate delegării, având ca repere deopotrivă beneficiile și inconvenientele acestei proceduri. Astfel, mai întâi vom aborda aspecte care privesc definirea, rațiunile și obiectul delegării, acestea fiind esențiale pentru jusitificarea recurgerii la acest mecanism procesual. În continuare, vom analiza separat dispunerea și executarea delegării. Așa cum vom vedea, o serie de inadvertențe legislative ridică serioase dificultăți în practica judiciară, în contextul în care actuala reglementare dedicată delegării a fost preluată întocmai din vechiul Cod de procedură penală, fără a fi adaptată cerințelor și specificului instituțiilor procesuale reconfigurate prin actualul Cod de procedură penală. Mai apoi vom stărui asupra sancțiunilor procesuale incidente în situațiile în care sunt nesocotite dispozițiile legale care configurează regimul delegării în procesul penal.