Studia Universitatis Babeș-Bolyai Iurisprudentia

Despre excesul în raportul de expertiză criminalistică (sau „est modus in rebus”)

Claudia-Laura Moșoarcă, Sorin Alămoreanu — Wed, 16 Apr 2025 00:00:00 +0000

O tipologie a excesului în cuprinsul rapoartelor de expertiză criminalistice deschide o scurtă perspectiva teoretică asupra necesității conciziei și echilibrului conținutului lor științific, ca cerințe complementare rigorii și validității acestuia.

Clauzele abuzive privind dobânda variabilă în cazul publicării indicelui de referință printr‑un act administrativ

Juanita Goicovici — Wed, 16 Apr 2025 00:00:00 +0000

Articolul abordează problematica eliminării clauzelor abuzive privind dobânda variabilă din contractele de credit, în contextul publicării indicelui de referință printr‑un act administrativ, din perspectiva exigențelor de transparență în raporturile precontractuale care revin în sarcina profesionistului. Pornind de la argumentele desprinse din considerentele reținute prin decizia CJUE din 12 decembrie 2024, în cauza C-300/23, Kutxabank, am concluzionat că necomunicarea către consumator a informațiilor referitoare la ajustarea ratei dobânzii, prin raportare la o marjă negativă, deschide acestuia calea unei acțiuni în eliminarea clauzelor abuzive, în pofida faptului că respectiva clauză litigioasă trimite la un indice de referință oficial, ale cărui detalii au fost publicare într-un act administrativ.

Objective justifications in article 102 TFEU cases

Laura Lazăr, Ioan Lazăr — Wed, 16 Apr 2025 00:00:00 +0000

Objective justifications in EU competition law refer to legal defences invoked by undertakings to justify behaviour that would otherwise be considered anticompetitive under EU competition rules. In the context of the provisions of art. 102 TFEU, these justifications provide exceptions to the general prohibition of abuse of dominance, permitting companies to engage in activities deemed necessary to achieve legitimate business objectives or serve the public interest. Objective justifications are pivotal in ensuring fair competition within the European Single Market, particularly under Articles 101 and 102 of the Treaty on the Functioning of the European Union (TFEU). While Article 101 TFEU contains an exemption clause, the concept of objective justification in the context of Article 102 TFEU has been developed by the Courts.

The entry explores the significance, application, and limitations of objective justifications within the framework of Article 102 TFEU, focusing on key defences, such as: efficiency gains, objective necessity, public interest, legitimate business behaviour.

The assessment of objective justifications involves a case-by-case analysis, considering factors such as the conduct's effects on competition, consumer welfare and the fulfilment of a proportionality test. Objective justifications play a crucial role in balancing the enforcement of Article 102 TFEU with the need to allow dominant firms to engage in legitimate business activities. By providing a framework for defending certain conduct, objective justifications ensure that the application of EU competition law remains fair and focused on protecting competition rather than punishing dominance.

Problema asimetriei informației în jocul creditorilor și debitorului în procedura insolvenței – premise si perspective

Ioan Șumandea-Simionescu — Wed, 16 Apr 2025 00:00:00 +0000

La nivel european și mondial, legislația privind insolvența pare să urmeze un model specific național. Cu toate acestea, în funcție de nivelul de protecție alocat fie creditorului, fie debitorului, sistemele de insolvență pot fi împărțite în sisteme orientate spre creditor sau spre debitor. Scopul final al acestei analize este de a arăta că, contrar percepției concepute la nivel european și românesc, protecția creditorilor nu poate fi realizată prin implementarea unei legi a insolvenței strict pro-creditor. Acest rezultat final poate fi atins doar prin implementarea unui sistem de insolvență pro-debitor.

Această concluzie, așa cum vom arăta mai jos, se bazează pe premisa că interesele creditorilor și ale debitorilor nu se află pe poziții contradictorii, așa cum au fost percepute până în acest moment. Mai degrabă am constatat că pare să existe o aliniere a intereselor celor doi. Astfel, eficiența legislației românești privind insolvența nu poate fi analizată și testată în raport cu mecanismul existent de protecție a creditorilor. Adevărata sa eficiență poate fi demonstrată doar prin luarea în considerare a ratei de recuperare a debitorilor, asigurând astfel un rezultat final în care satisfacția și interesele economice ale creditorilor sunt îndeplinite.

Această analiză este împărțită în două părți. În prima parte, luăm în considerare principalii indicatori ai unei legi a insolvenței pro-creditor, concentrându-ne pe analiza modelului românesc de insolvență. De asemenea, vom lua în considerare eficiența acestei tipologii de lege, concluzionând că aceasta nu atinge rezultatul dorit de a oferi o protecție adecvată pentru creditori în cadrul procedurii de insolvență. A doua parte a demersului nostru aduce o regândire a protecției sistemice a creditorilor în cadrul procedurilor de insolvență prin analiza conceptului de asimetrie informațională și a guvernanței corporative. În cele din urmă, concluzionăm că singura modalitate prin care se poate obține un nivel adecvat de protecție a creditorilor în legislația românească în materie de insolvență este implementarea unei legislații eficiente mixte.

Conceptul juridic – o incursiune în jargonul de-drept

Paul Vasilescu — Wed, 16 Apr 2025 00:00:00 +0000

Textualismul juridic impune abordarea dreptului actual ca o realitate discursivă, cu structură și lexic aparte. Enunțurile juridice au valoare prin semnificațiile lor deontice, ceea ce ne obligă să diferențiem componentele sale morfologice. De aceea suntem interesați să separăm, printre altele, conceptele de noțiunile juridice. Impactul segregării este nu doar explicativ, ci și practic, căci natura juridică nu este decât o mulțime ordonată de reguli aplicabile în concret, care fac deosebirea între concept și alți termeni juridici. Iată teza noastră. Antiteza e multiplă, iar încercând să o sintetizăm, putem oferi câmpuri de cercetare și înțelegere întretăiate, care să ne permită surprinderea distincțiilor între drept și textele despre drept.