Studia Universitatis Babeș-Bolyai Iurisprudentia

Legea civilă codificată. Context și sursă metajuridică

Paul Vasilescu — Wed, 20 Aug 2025 00:00:00 +0000

Codul civil se aplică din 2011. El a fost premers de o expunere oficială a motivelor pentru care a fost necesară adoptarea unui nou cod. Avem de-a face cu un sandvici textual astăzi, textul codului fiind cuprins între acest discurs justificativ și doctrina, plus practica, ulterioare adoptării legii civile. Aici ne propunem să descoperim care a fost gândirea legiuitorului înainte de adoptarea codului, și mai apoi să vedem dacă el însuși se transformă într-o sursă intelectuală ori culturală distinctă de forța sa juridică.

Impactul abrogării prin Legea nr. 167/2020 a termenului special de prescripție prevăzut de Ordonanța guvernului nr. 137/2000 asupra combaterii discriminărilor, prin prisma relației dintre ordinea juridică română și cea a Uniunii Europene

Emanoil-Corneliu Mogîrzan — Mon, 25 Aug 2025 00:00:00 +0000

Abrogarea – prin Legea nr. 167/2020 – a termenului special de prescripție a sancțiunilor contravenționale prevăzut de Ordonanța guvernului nr. 137/2000 are ca efect aplicarea termenului de prescripție din dreptul comun în materia contravențiilor.

Ca urmare, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării nu mai are temei legal pentru a aplica amenzi la fapte grave după 6 luni de la săvârșire. Totuși, instituția aplică în continuare amenzi după expirarea acestui termen, interpretând eronat jurisprudența Curții de Justiție. Arătăm că instituția antidiscriminare și instanțele ordinare nu pot face o interpretare conformă a dreptului național și nici nu pot îndepărta de la aplicare norma națională contrară directivelor Uniunii.

În aceste circumstanțe, evaluăm mai multe remedii posibile, care ar trebui să asigure atât protejarea victimelor, cât și respectarea prevederilor directivelor antidiscriminare. Cea mai bună și mai lipsită de controverse soluție o constituie introducerea de către legiuitor a unui nou termen special de prescripție. Pe de altă parte, admiterea unei excepții de neconstituționalitate a dispoziției abrogative ar duce la reînvierea normei abrogate.

[1] Pe parcursul lucrării vom folosi denominația „Curtea de Justiție” (abreviată „CJ”) pentru a desemna instanța la vârf a Uniunii, în acord cu art. 19 alin. (1) pg. 1 prima propoziție TUE („Curtea de Justiție a Uniunii Europene cuprinde Curtea de Justiție, Tribunalul și tribunale specializate”).

Regimul răspunderii pentru produsele cu defecte, în reglementarea Directivei (UE) 2024/2853: divulgarea probelor, taxonomii ale prejudiciului și prezumțiile de defectuozitate

Juanita Goicovici — Wed, 20 Aug 2025 00:00:00 +0000

Articolul abordează trăsăturile esențiale ale regimului răspunderii care acoperă daunele patrimoniale și fiziologice cauzate de produsele defecte, stabilit în Directiva (UE) 2024/2853. În primul rând, accentul este plasat asupra taxonomiei daunelor, subliniind totodată caracterul lacunar al reglementării analizate în ceea ce privește clasificarea categoriilor de deficiențe cuprinse în sfera materială de aplicare a răspunderii producătorilor. În plan secundar, în perimetrul obligației de dezvăluire a probelor și de evaluare a deficiențelor din procesul de manufacturare, articolul se concentrează pe posibilitatea recunoscută instanțelor naționale de a pronunța un ordin de divulgare a probelor care pune în balanță dificultățile înregistrate de părțile litigante în stabilirea raportului de cauzalitate dintre interacțiunea consumatorului cu produsul defect și prejudiciul fizic, prejudiciul afectiv sau prejudiciul patrimonial produs reclamantului. În al treilea rând, articolul discută cauzele scutirii de răspundere, insistând în special asupra statutului riscului de evoluție între motivele exoneratoare a căror invocare rămâne posibilă pentru producător.

Poate fi norma supletivă încălcată prin contract?

Tudor Danciu — Wed, 20 Aug 2025 00:00:00 +0000

Norma supletivă este înțeleasă adesea ca o normă ce poate fi încălcată în mod valabil de către subiecții de drept când aleg să își manifeste voința contrar celor stabilite în normă. În acest context, ne întrebăm care este valoarea unei norme ce poate fi eludată. Merită o astfel de regulă calificativul de normă juridică? Abundența normelor supletive în dreptul privat ne sugerează că acestea au forță juridică și deci sunt obligatorii. Pornind de la semnificațiile atribuite normei supletive, în prezentul studiu ne-am propus să identificăm argumentele care confirmă obligativitatea acestor norme. Deși incidența normelor supletive este posibilă și în cazul actelor unilaterale, în demersul nostru am înțeles să ne limităm doar la relația dintre norma supletivă și contract.

Relevanța constituțională a avizului Consiliului Legislativ în cadrul procedurii de adoptare a ordonanțelor de urgență

Teodor-Radu Iancu — Wed, 20 Aug 2025 00:00:00 +0000

Curtea Constituțională a României a statuat, într-o jurisprudență bogată, faptul că nesolicitarea avizului Consiliului Legislativ în procedura adoptării unei ordonanțe de urgență de către Guvern atrage neconstituționalitatea actului normativ astfel adoptat. Pentru a ajunge la această concluzie, Curtea a făcut aplicarea art. 79 alin. (1) din Constituție, care consacră rolul Consiliului Legislativ, raportat la art. 1 alin. (5) din Constituție, care consacră obligativitatea respectării legii. În prezentul studiu ne propunem să nuanțăm această opinie prin raportare la particularitățile ordonanței de urgență ca act normativ adoptat în situații extraordinare de către Guvern, autoritate față de care Consiliul Legislativ nu are o consacrare constituțională de organism consultativ, ci doar o consacrare legală.