Studia Universitatis Babeș-Bolyai Iurisprudentia

Reglementarea probelor pe suport informatic - unitate în diversitate?

2026-03-20T13:44:04+00:00

Implementarea unei legislații noi, cu multe reguli a căror aplicare implică și analiza unor aspect tehnice (informatice), presupune găsirea unui just echilibru între utilizarea noilor suporturi informatice pe de o parte și protecția consimțământului și a circuitului civil, pe de altă parte. Protecția participanților la circuitul civil mută centrul de greutate către interpretarea documentelor electronice, atât din perspectiva forței probante, cât și din perspectiva exprimării consimțământului, respectiv a interpretării manifestării de voință, de multe ori transmisă fragmentar prin mijloace de comunicare electronice. Reglementarea probelor prin înscrisuri pe suport informatic apare mai degrabă ca fiind complementară reglementării cu privire la semnătura electronică, generând împreună, pe de o parte o corespondență între înscrisurile pe suport informatic și înscrisurile clasice, pe hârtie și, pe de altă parte, structurând o ierarhie a „documentelor electronice” vizate de regulamentul european, din perspectiva forței probante. Pentru depășirea provocărilor tehnice legate de fiabilitatea tehnologiei, integritatea documentului și dovedirea provenienței jurisprudența trebuie așezată pe o soluție de echilibru, care să permită o cât mai largă utilizare a înscrisurilor pe suport informatic, mai ușor de stocat, limitată doar de asigurarea rezonabilă a siguranței circuitului civil.

Este posibilă pronunțarea unei hotărâri judecătorești care să țină loc de contract de întreținere?

2025-11-20T08:19:51+00:00

În mod frecvent, în practica judiciară apar situații în care, părțile contractante deși doresc încheierea unui contract de întreținere, întrucât înțelegerea lor nu respectă cerința formei autentice impusă de prevederile art. 2255 Cod civil, această înțelegere nu va putea fi considerată decât doar ca un antecontract de întreținere. În absența îndeplinirii voluntare a obligației de a încheia contractul de întreținere în formă autentică, se formulează problema dacă poate fi pronunțată o hotărâre care să țină loc de contract, mai ales în acele situații în care promitentul întreținător a prestat întreținerea pe timpul vieții celui întreținut, dar nu a dobândit dreptul de proprietate asupra bunului dorit în timpul vieții acestuia. Poate fi obținut acest transfer al dreptului de proprietate în raport cu moștenitorii celui întreținut, așa cum această soluție este consacrată în practica judiciară română sau soluția juridică a problemei ar trebui să fie una contrară jurisprudenței actuale?

Analysing discrimination and environmental racism through the lens of environmental justice

2025-05-27T09:52:50+00:00

In recent years, the scope and understanding of environmental protection have expanded significantly beyond the traditional goal of preserving natural resources for future generations. The concept of environmental justice has emerged as a response to the phenomenon of environmental racism and may be understood as an international movement that advocates for environmental, economic, and social justice by highlighting the interconnections between economic inequality, environmental degradation, and public health.

In this sense, environmental justice encompasses legal norms, policy interventions, regulatory frameworks, and value-based approaches aimed at promoting sustainable economic development while addressing environmental racism and structural inequities.

Environmental racism—defined as the disproportionate exposure of racialized communities to environmental hazards—remains a pressing issue today and is increasingly associated with the broader phenomenon of neo-colonial capitalism. The underrepresentation of racial and ethnic minorities in decision-making processes, their limited access to essential public services, and the systemic marginalization of these communities contribute to this enduring form of environmental injustice.

This paper examines the overarching concepts of discrimination, environmental racism, environmental justice, and neo-colonial capitalism. It also provides an overview of the core principles of environmental justice and outlines selected measures taken at the European level to combat environmental racism—such as the initiatives of the Environmental Network against Racism and the European Green Deal Strategy—particularly in the context of the ongoing pandemic and climate crises.

L’élection présidentielle en Roumanie (2024): un potentiel fissure face aux défis et aux risques de l’utilisation future de l’intelligence artificielle dans les processus électoraux

2025-10-25T18:37:40+00:00

Une caractéristique indissociable du droit de vote démocratique est qu’il doit être exercé librement, c’est-à-dire sans influence illégitime. L’intelligence artificielle, encore faiblement encadrée juridiquement mais largement utilisée lors des campagnes en ligne, peut amplifier l’impact de la désinformation et de la manipulation de l’opinion publique, soulevant ainsi de nouveaux défis. L’invalidation du résultat de l’élection présidentielle roumaine de 2024 est sans précédent : en trente-trois ans d’histoire de la Cour constitutionnelle de Roumanie, un tel événement ne s’était jamais produit. Depuis lors, l’arrêt de la Cour est au centre de vives controverses politiques et doctrinales. L’invalidation d’une élection – en particulier de l’ensemble du processus électoral – ne peut être justifiée que dans des circonstances exceptionnelles; le caractère d’ultima ratio d’une telle mesure ne saurait être négligé. L’annulation des résultats en raison d’irrégularités mineures, qui n’ont pas substantiellement affecté l’issue du scrutin, pourrait fragiliser le processus électoral, miner la confiance dans les voies de recours ou entamer l’autorité professionnelle de l’organe décisionnel. Les électeurs doivent avoir la certitude que leur suffrage exprimé est définitif.